Cercetarea cadavrelor

December 6, 2014  |  By  | 


Romanian Journal of Legal Medicine Vol. XV, nr . 3, 2007 183 cadavre care au fost manipulate, fie de persoane civile, fie de c ă tre echipe de descarcerare sau ale ambulan ţ ei; • dac ă s-au g ă sit indicii ale inten ţ iei unui act suicidar (declara ţ ii anterioare decesului, bilete justificative, existen ţ a documentat ă a unor afec ţ iuni care s ă produc ă o suferin ţă intens ă ş i îndelungat ă , patologie psihiatric ă semnificativ ă în acest sens – de asemenea documentat ă medical etc.) Subliniem faptul c ă , în situa ţ ii în care cadavrul / cadavrele sunt descoperite în locuri în care accesul este dificil ş i riscant (canale, pu ţ uri, gropi, în copaci etc.), medicul legist nu va p ă trunde pân ă în imediata apropiere a cadavrului pentru a îl examina. Accesul la cadavru se va realiza numai de c ă tre echipe speciale de descarcerare, interven ţ ii speciale, pompieri etc., obigatoriu cu echipamentul de protec ţ ie adecvat. • dac ă s-au efectuat manevre de resuscitare, iar în caz afirmativ, în ce au constat acestea ş i dac ă au fost realizate sau nu de c ă tre personal calificat; • dac ă se cunosc date despre antecedentele patologice ale persoanei: afec ţ iuni severe care ar fi putut determina în orice moment decesul; afec ţ iuni care determin ă deficite motorii (ce pot impieta asupra capacit ăţ ii de autoap ă rare, asupra posibilit ăţ ii de deplasare – caz în care se poate confirma sau infirma apartenen ţ a diverselor urme: de pa ş i etc., posibilitatea sau imposibilitatea deplas ă rii ş i a efectu ă rii diferitelor mi ş c ă ri în suspiciuni de suicid – c ă deri de la etaj, spânzur ă ri etc.) sau deficite de sensibilitate (auz, v ă z – de asemenea cu posibilitatea alter ă rii capacit ăţ ii de autoap ă rare). Medicul legist p ă trunde în aria de cercetare delimitat ă prealabil atunci când prime ş te acceptul conduc ă torului echipei. Pe toat ă durata prezen ţ ei în aria de cercetare delimitat ă , medicul legist, ca ş i personalul auxiliar (brancardieri) ş i restul echipei de cercetare, va purta echipament de protec ţ ie adecvat cazului (atât pentru protec ţ ia personal ă , cât ş i pentru a evita contaminarea spa ţ iului cu material biologic, care s ă induc ă erori în determinarea profilelor ADN din probele biologice). La p ă trunderea în aria de cercetare, medicul legist va identifica eventuale urme biologice pe traseul pân ă la cadavru, cât ş i, eventual, cele constatate în alte zone din aria de cercetare ş i le va semnaliza echipei de criminali ş ti, în vederea fix ă rii ş i prelev ă rii pentru analize de laborator. Examinarea cadavrului începe prin precizarea cât mai exact ă a pozi ţ iei acestuia: • Pozi ţ ia fa ţă de planul de sprijin (decubit, ş ezând, sprijinit etc.) • Pozi ţ ia fa ţă de diferite repere ş i fa ţă de eventualele urme biologice din jur • Pozi ţ ia ş i distan ţ a fa ţă de eventuale corpuri delicte: arme (albe, de foc etc.), recipiente ş i sau seringi. • În cazul suspiciunii de c ă dere de la în ă l ţ ime (blocuri, cl ă diri, schele etc.) – pozi ţ ia fa ţă de posibilele locuri din care s-a produs c ă derea. Medicul legist, f ă r ă a dep ăş i limita între examinarea medico-legal ă ş i investiga ţ ia criminalistic ă , va face o examinare a obiectelor de vestimenta ţ ie de pe cadavru, pentru a sesiza eventuale modific ă ri ş i / sau contamin ă ri cu materii biologice (sânge, sperm ă , urin ă , fecale). Se pot decela urme de târâre, deterior ă ri produse de ac ţ iunea diver ş ilor agen ţ i vulneran ţ i (arme albe, proiectile etc.), ce se vor corela, din punct de vedere al morfologiei ş i topografiei cu leziunile traumatice externe ale cadavrului.

More from Dima